miercuri, 19 ianuarie 2011

Parteneri de pescuit - Stiuca



Aproape toti stim cu precizie faptul ca denumirea ei latina este esox lucius, ca face parte din familia esocidae si ca este un peste rapitor cu o larga raspandire. Stim toate astea pentru ca sunt informatii prezente pe aproape orice site de pescuit sportiv, precum si in carti sau reviste de specialitate. Poate ca ar fi interesant sa trecem un pic de etapa superficiala a informarii si sa patrundem intrucatva in intimitatea acestui peste extraordinar, in a carui privire intunecata putem descifra mii de ani de evolutie anterioara aparitiei noastre pe planeta.

De pilda, stiuca e singurul peste de acest gen de pe continentul european. In America de Nord se bucura de prezenta unei surate (celebra “muskie”), iar in Asia mai exista doar trei specii care se incadreaza in aceeasi familie.
Un alt aspect destul de interesant este acela ca biologia stiucii prezinta diferente consistente intre masculi si femele. Astfel, cu greu vom gasi masculi care sa depaseasca greutatea de 5kg, chiar si la varste inaintate. De aici putem deduce ca mai toate recordurile la pescuitul stiucii sunt reprezentate de femele. Ca o comparatie, trebuie spus ca femelele care depasesc 5kg reprezinta cam 0.5% din populatia de stiuca masurata pe un anumit areal intr-o perioada data. La masculi proportia e aproape imposibil de cuantificat, pentru ca doar 0.7% dintre ei depasesc 2kg. O relatie intre lungimea corpului si greutatea stiucii e greu de stabilit, intrucat acesti parametri depind intr-o mai mare masura de viteza de crestere a fiecarui exemplar, decat de cantitatea de hrana ingerata.
Viteza de crestere e de fapt variabila cea mai importanta in cazul stiucii, atat pentru pescari cat si pentru piscicultori. Cea mai buna viteza de crestere e atinsa la o temperatura a apei de 18-19 grade Celsius. Viteza de crestere scade atunci cand temperatura apei creste consistent, in perioada caniculara, ca si in perioada de iarna, cand stiuca isi mentine la cote ridicate ritmul de hranire, dar nu in scopul cresterii, ci pentru a aduna energia necesara pentru depunerea icrelor si conservarea metabolismului. De fapt, o femela atinge lungimea de 100 cm in cca 5 ani doar in conditii ideale de mediu, iar pe acelea le poate gasi doar in laborator. In conditii normale de mediu, o stiuca poate atinge 100cm si o greutate de aproximativ 7kg dupa 12-14 ani de viata. Exemplarele cu varsta mai mare de 15 ani sunt foarte rare, iar greutati de genul 12-15kg sunt atinse in anumite conditii de mediu la aceasta varsta, ceea ce ar trebui sa dea de gandit pescarilor care mananca sau naturalizeaza trofee de stiuca. Stiintific vorbind, se crede ca stiuca poate trai pana in jurul varstei de 22-24 ani si in mod exceptional ar putea atinge chiar 30 ani.


Destul de interesanta este si capacitatea de adaptare a cumetrei la diverse tipuri de mediu. Astfel, desi e considerata un peste extrem de pretentios cu privire la calitatea apei in care traieste, e bine de stiut ca poate vietui fara probleme in ape cu un continut de oxigen solvit de minim 3ml/l, ba poate rezista o vreme si in conditii chiar mai rele, la 1-2ml/l. Iubeste apa alcalina, desi poate suporta o aciditate destul de pronuntata, nu tolereaza insa un pH mai scazut de 4.2. Se descurca foarte bine si in ape salmastre, cu o salinitate de maxim 1%, desi se poate reproduce doar la o salinitate de pana in 0.7%.
Oricum, o apa ideala pentru stiuca are o adancime mica, profil alcalin, e destul de bine oxigenata si dispune de multa vegetatie. Vegetatia e esentiala pentru stiuca, intrucat se foloseste de ea la depunerea icrelor si la vanatoare.
Nutritia e extrem de importanta in determinarea ratei de crestere. Astfel, la 20-25cm lungime, marlita are nevoie de 3.4grame de mancare pentru a-si creste greutatea corporala cu un gram. O data cu inaintarea in varsta si in greutate, coeficientul de nutritie creste, stiuca ajungand in mod obisnuit la un necesar de 30 grame hrana consumata pentru o crestere corporala de un gram. La atingerea greutatii de un kilogram, acest coeficient are deja valoarea 10. Situatia e logica, intrucat pe masura ce creste, e nevoita sa aloce cantitati din ce in ce mai mari de energie, pentru deplasare, respiratie, vanatoare, iar totul culmina cu depunerea icrelor la exemplarele cu adevarat mari. O curiozitate e faptul ca stiuca isi poate extinde instantaneu capacitatea stomacului, acesta fiind foarte elastic. Practic, stomacul se poate intinde la nevoie pana cand membrana lui devine perfect stravezie. De fapt, atunci cand ataca si inghite pesti de dimensiuni de aproape o treime din dimensiunile proprii, stiuca resimte un necesar imediat de energie si si-l satisface pe loc, bazandu-se pe constructia extrem de permisiva a propriului sistem digestiv. Acesta este motivul pentru care nalucile uriase dau rezultate incredibile la pescuitul stiucii.
La stiucile mici, cantitatea de hrana alocata procesului de crestere ajunge la cca 70% din totalul de hrana ingerata, in timp ce la exemplarele de mari dimensiuni, procentul respectiv scade spre 20%, din motivele enumerate mai sus.


Stiuca este un peste teritorial, cele mai lungi migratii le intreprinde intre locurile predilecte de hranire si cele optime pentru depunerea icrelor, atunci cand ele nu coincid. Migratiile maxime observate au fost de aproximativ 40km si s-au datorat unor conditii exceptionale. In mod obisnuit, o stiuca migreaza in timpul vietii pe distante de maxim 5km, depasind aceasta limita doar in conditiile in care e nevoita sa caute locuri adecvate pentru boiste la distante mai mari de locul in care traieste. Pare destul de lenesa, stabilindu-si suprafete destul de restranse pentru vanatoare si sunt foarte rare cazurile in care isi paraseste propriul fief pentru a vana in alta parte. Este deasemenea foarte adevarat ca o data ce un exemplar dispare din zona pe care o stapaneste, de exemplu atunci cand a fost pescuit, este aproape imediat inlocuit de un altul din imediata vecinatate, daca zona de vanatoare e mai buna, sau de unul mai mic, aflat in cautare de resedinta.
Inchei aici, mentionand ca acestea sunt doar cateva dintre particularitatile si curiozitatile care definesc viata si evolutia acestui peste cu adevarat fascinant. Sper doar ca aceste informatii sa fie de folos si sa conserve respectul si dragostea pescarilor pentru poate cel mai spectaculos partener de pescuit din apele noastre.

22 de comentarii:

  1. Salutare,ti-am trimis invitatie la adresa ta de mail.Bafta;)

    RăspundețiȘtergere
  2. Mda, interesante informatii. Totusi nu cred ca ar creste chiar asa incet, 7 kile in 14 ani. Nu zic, depinde si de mediu, dar oricum creste mai rapid. Sa zicem 100 cm in cam 7 ani, asta asa din observatiile mele. Dar ce conteaza si e imbucurator, e ca de vreo 5-6 ani, s-a populat impreuna cu somnul, pe arii din ce in ce mai extinse, la noi. Semn bun in privinta scaderii poluarii apelor.
    Pe cand si pastravi pe raurile mari din Romania ? Ca se poate.
    PS.- Nu stiu ce am la blog, ca nu-mi apare in sidebar cand postezi ceva. Am crezut ca nu ai mai scris nimic in ultimul timp...o sa remediez eu.
    Fir intins !

    RăspundețiȘtergere
  3. Pai, asa zic specialistii. Chiar si cu aproximarile de rigoare, eu nu i-as atribui cele 7kg in mai putin de 7-8 ani. Cat despre reaparitia stiucii, sper ca e valabila pe Olt, ca prin zona de sud-est e doar o dorinta. Pe aici, oamenii merg si o mulg de icre in perioada de iarna. Ce sa-i faci, in Romania foamea e mai puternica decat demnitatea. Somn inca mai e, dar se pare ca scade numarul de recorduri, adica dispar exemplarele mari. Banuiesc eu si pe unde dispar...
    Nu prea stiu cum e cu aparitia postarilor in side-bar, am o problema si cu blogurile doamnei de la Otvesti, dar nu prea stiu cum sa o rezolv.
    Fir intins!

    RăspundețiȘtergere
  4. Nici eu nu stiu prea bine de ce nu apar postarile, dar pot spune ca nu de la mine este. Am verificat, te-am sters, iar te-am pus si tot asa e. Banuiesc ceva in setarile generale la tine ( imi arata un plic taiat, ceea ce ma face sa cred ca ai restrictionat ceva pe acolo), ma rog e cva simplu. Si oricum, de acum o sa ma uit mai des pe aici sa vad ce mai scris/ pozat.
    In privinta stiucii, pe Olt ne bucuram de ea de cativa ani, 2-3 (a fost si nainte, dar prin `86 a fost otravit tot raul de la Fagaras in jos). Treaba e ca aud si vad ca si pe Jiu si pe Arges, spre munte, a devenit un peste comun. Si cum era de poluat Jiul...Dar ce mai, unde e stiuca, uiti de orice peste ! Eu sunt de fel tinichigiu (aka dau cu tot felul de linguri dupa ea -ce credeai :), mai sunt n-spe naluci, dar eu am satisfactia asta cu tablele...si merge bine !

    RăspundețiȘtergere
  5. Sper ca am modificat cum trebuie in setari. Doar sa mai introduceti o data adresa in blogroll. Si eu sunt "tablagiu", sunt fan dollinger, nu stiu de ce, dar e lingura care mi-a dat cele mai mari satisfactii, indiferent de sezon. Poate se potriveste mai bine cu modul in care o joc eu, cine stie? Am si o gramada de rotative, voblere, etc, dar tot tablele sunt de baza. In ultimul timp a inceput sa-mi placa tare mult pescuitul la soft-uri, cred ca din cauza ca am inceput sa-l invat mai bine. Of, abia astept sa inceapa sezonul la stiuca, am niste locuri pe aici, o minunatie!
    Fir intins!

    RăspundețiȘtergere
  6. PS. Nu mai trebuie reintrodus linkul, am rezolvat

    RăspundețiȘtergere
  7. Da acum este OK cu linkul. Cu rotativele, e ceva, o smecherie, ca merg toate - in special de 2-3, dar trebuie usor lestate pe linie cam la 30 - 50 cm. Pui un plumb de aprox. 7 g sau mai > sau mai <, ideea e ca merg altfel si le ataca ( sau le lasi in agatatori), cum e norocul si cum stii fundul apei. Si bineinteles atentie la culori. Cu softurile, din cate am vazut si experimentat, treaba consta dupa parerea mea, in pricipiu,din cateva elemente obligatorii : o varga de carbon sensibila (ex. Shimano - Catana 2,70 - 3,00), un fir textil subtire si teflonat ( ex. Spider 0,16), o mulineta buna, cu raport mai mic (cam 1: 4,8 - 5) si nu in ultimul rand, mare grija la alegerea jigurilor, ca astea fac tot jocul. Softurile in sine sunt mai putin importante, merg aproape toate de toate culorile si formele. Nu trebuie uitat ca pestele e moftangiu si trage cand la un fel cand la altul, isi schimba preferinta la 10 - 15 min. Asa ca trebuie sa ai la tine o caruta de jiguri si un sac de softuri (astea in dublu sau triplu exemp.).
    Grea meserie ne-am ales...

    RăspundețiȘtergere
  8. Acum vreo 4 ani, am fost la Chilia Veche, pe canalul Pardina, la stiuca, cu un mare cunoscator, care are o pensiune prin partea locului. Cand a vazut ca scot o oscilanta din geanta, a inceput sa rada de mine. Zicea ca nimeni nu da pe acolo la oscilanta si ca daca vreau stiuca trebuie sa dau cu rotative. Dupa aproape o ora, scorul era de 8 la 2 pentru mine, ca sa nu mai vorbesc de dimensiuni. Tipul era tare ofticos, asa ca a pornit motorul si a mers pe lacul Rosca. A aruncat o data si a scos una la vreo 2kg. Mi-a zambit superior si mi-a zis: "Aici sa te vad, profesore, la stiuci mari, adevarate". Am aruncat imediat si am luat una de vreo 3kg si ceva. Se albise la fata domnul. Inutil sa spun ca am renuntat la pescuit si m-am apucat de vorbit la tel., de frica sa nu ma impinga din barca...
    La softuri, m-a invatat un pescar batran de pe aici, bun prieten, pe un canal la Holbina. Acolo i-am prins gustul, iar acum le innebunesc pe tot Razelmul. Culmea e ca am si rezultate. Si am si o geanta plina cu ele, ca omul are magazin si cum apare ceva, dau iama in ele. Oricum, intr-adevar, grea meserie... si incurabila, nu ne mai vindecam noi...

    RăspundețiȘtergere
  9. Buna ma numesc tibi si merg la peste des pe olt in zona fagaras si nu stiu ce sa zic acum dar parerea mea este ca peste este din belsug ca de cate ori m-am dus de atatea ori am prins (de la caras pana la salau)

    RăspundețiȘtergere
  10. superb...am si eu acasa un cap de stiuca dat cu lac si toate cele si-l tin ca trofeu ca a fost cea mai mare prinsa de moi:X:X

    RăspundețiȘtergere
  11. :| eu n'as putea sa am asa ceva, sa tin asa ceva in casa :|

    RăspundețiȘtergere
  12. cel mai des noi pescuim pe bistrita si la capatul lacului..si nu prea este stiuca..insa speram la lostrita:D:D:D ca cea prinsa de tata in '98

    RăspundețiȘtergere
  13. hmhhmm..stiuca...este atat de frumoasa dar si asa gustoasa:D

    RăspundețiȘtergere
  14. foarte buna stiuca...prinde cumnatul meu mai mereu

    RăspundețiȘtergere
  15. stiuca - un peste atat de frumos si de gustos:D

    RăspundețiȘtergere
  16. cand eram mica si mergeam cu tata la peste mai mereu prindeam stiuci...acum nu am mai fost si am si uitat cum este sa dai la peste

    RăspundețiȘtergere
  17. vreau la peste
    vreau la peste..:)..abia astept:)

    RăspundețiȘtergere
  18. am un iaz de 10 ari si am bagat o stiuca de 800 gr acum 4 ani a murit nu stiu de ce a avut 5 kg

    RăspundețiȘtergere
  19. Mi se parte mie sau stiuca este un peste urat??..

    RăspundețiȘtergere
  20. Urata sau frumoasa, important est eca e gustoasa! :)

    RăspundețiȘtergere