luni, 13 decembrie 2010

Harta cu crapi


Fara indoiala ca cea mai importanta etapa in pescuitul la crap consta in localizarea acestuia. Mixuri, bile, aditivi, monturi si mecanica lor, strategii de nadire, toate astea au in mod evident importanta in “pacalirea” crapului, dar nu fac nici cat o ceapa degerata daca nu sunt precedate de o localizare a traseelor, a locurilor de hranire predilecte pentru crapi intr-un lac, aproape indiferent de dimensiunile si caracteristicile acestuia. La Dunare sau in rauri, avem sonarul sau... experienta. Este insa putin probabil ca in lacuri, fie ele salbatice sau concesionate/private sa putem folosi aceeasi metoda, din cateva motive. In primul rand, nu toti pescarii au barci si e greu de crezut ca cei care au le vor putea cara cu ei pe toate lacurile unde pescuiesc sau ca vor avea permisiunea proprietarului/concesionarului de a le folosi. In al doilea rand, experienta ne poate ajuta pe Dunare in
configurarea imaginara a malului si a substratului, daca luam in considerare elementele vizibile si cateva notiuni simple de fizica. Insa, pe o intindere de apa care privita de pe mal arata la fel pe toata suprafata ei, e greu de crezut ca experienta ne poate oferi vreo solutie.
Aproape toate articolele despre localizarea crapului pe un lac pe care nu am mai pescuit incep cu acelasi sfat hilar: “Vorbiti cu localnicii, cu paznicii, cu pescarii, etc”. Nu ma indoiesc ca sugestia in cauza izvoraste din bunele intentii ale celui care o face si cred ca poate fi folosita cu succes in Scandinavia sau poate Marea Britanie. Privind retrospectiv, pot spune cu sinceritate ca de cate ori am incercat sa aplic sfatul asta pe plaiuri mioritice, rezultatul a fost de dimensiunile unei glume proaste. Intotdeauna paznicii iti vor indica cea mai neproductiva zona a lacului, pentru ca asa au ordin, localnicii te vor trimite oriunde, numai in locurile in care prind ei nu, iar pescarii iti vor spune probabil ca au prins cel mai bine pe mal, la vreo 20m de apa, cu un cocolos de pelicanol in carlig.
Prin urmare, nu prea ne ramane decat sa ne folosim de ce avem, adica de simturile noastre si de continutul trusei de pescuit. Eu cel putin, in acest fel procedez, macar asa nu pot da vina pe altcineva dupa o sesiune ratata.
Asadar, intr-o prima faza ar trebui sa ne alegem locul de pescuit pe malul lacului, asta in masura in care acesta nu e deja predefinit prin excluderea celor deja ocupate sau interzise de catre administrator. Va trebui, in consecinta, sa alocam o perioada variabila de timp observarii conditiilor. Eu observ pescarii si zonele in care se concentreaza (Atentie! Ii observ, nu-i intreb), structurile vizibile, conditiile atmosferice, directia vantului, eventualele modificari de culoare cauzate de acesta la suprafata apei, amplitudinea valurilor si variatia ei in functie de zone, dar asta tine de un complex de factori care la randul lui e dependent de sezon, toate acestea fiind prezentate in “Localizarea crapului in functie de anotimp”.
Plecand de la premisa ca am ales deja un loc de pescuit si ne-am asezat acolo, am desfacut bagajul si suntem pregatiti de “marea lovitura”, putem trece de acum la etapa care face obiectul acestui articol si anume cartografierea cat mai amanuntita a zonei din lac pe care vom pescui.
Cum facem asta? Evident, cu markerul. Avem nevoie de o lanseta care sa aiba parametri apropiati de cele cu care pescuim. In situatia in care “candidinkele” dispune de fonduri pentru achizitia unei lansete specializate, e bine de stiut ca acestea au de regula actiune semi-parabolica, sunt construite pe blank subtire si au varf sensibil, care poate traduce “senzatiile” pe care le experimenteaza plumbul in contact cu substratul.  Ar mai trebui o mulineta. Daca ar fi echipata si cu baitrunner, am inregistra un plus esential de confort, vom vedea un pic mai tarziu de ce. Apoi, ne-ar fi util un fir rezistent si fara cine stie ce memorie. La toate acestea vom atasa montura pentru marker. Sa nu uit, pe lanseta ar fi util si un contor de fir, daca aveti bani si nu vreti sa calculati lungimea firului din ture de manivela. De asemenea, ar trebui sa faceti niste marcaje pe lanseta, la distante prestabilite.
Pentru montura propriu-zisa, sunt necesare urmatoarele:
- Un plumb, de preferinta specializat (vezi foto). Se poate folosi si un plumb normal in lipsa, dar cele turnate special pentru pieptanarea substratului au de regula o forma dominata de diverse excrescente care ajuta mult la observarea si interpretarea structurilor cu care intra in contact. In plus, unele sunt invelite intr-un material poros care poate retine mal, nisip, astfel incat ne poate releva intr-o buna masura compozitia substratului.






- Un marker - adica o pluta special conceputa, cu flotabilitate crescuta si vizibilitate optima datorata dimensiunilor si culorii.




- Un stopper de cauciuc.
- Cca 20cm de fir stiff/amnesia (eventual)
- un inel culisant

Practic, montura arata cam asa: 




sau asa:





Elementele necesare pentru constructia acestei monturi pot fi gasite aici


Plumbul poate culisa pe linia principala pana se loveste de inelul marker-ului, acesta fiind si motivul pentru care e necesar stopper-ul de cauciuc.
Cum procedam? In primul rand, ar trebui sa stabilim la nivel teoretic zona sau zonele care prezinta interes si pe care dorim sa le “citim”. Sau putem incerca sa cartografiem toata zona din fata locului de pescuit, pana la distanta maxima la care vrem sau putem arunca monturile. Prin urmare, lansam montura cu marker, incepand de exemplu cu extremitatea stanga a zonei de pescuit pe care preconizam ca o vom acoperi. Executam in evantai atatea lanseuri cate consideram necesare. Eu obisnuiesc sa car dupa mine o agenda in care notez distantele, adancimile si structurile sondate la fiecare lanseu, astfel ca la sfarsit pot constitui cu precizie relativa o harta a intinderii de apa din fata mea.
O data ce plumbul atinge apa, asteptam ca el sa ajunga pe substrat, tinand firul intins. Contactul cu substratul e relevat de un mic soc, urmat de o detensionare a firului. In functie de modul in care se produce caderea pe substrat, putem aproxima structura acestuia in locul respectiv. Daca simtim in lanseta un soc clar si singular, e clar ca montura a cazut pe un substrat tare. acesta poate fi argilos, nisipos sau pietros, lucru care poate fi determinat prin tractarea usoara a plumbului. Daca simtim alte socuri, intercalate cu usoare “blocari” ale plumbului, avem de a face cu niscai pietris. In cazul ca plumbul vine spre noi fara obstacole, dansand usor, vorbim de o suprafata argiloasa sau nisipoasa. In situatia in care socul caderii pe substrat se simte atenuat, avem de a face cu un strat de mal, a carei grosime o putem aprecia prin greutatea cu care plumbul se smulge din locul in care a cazut si prin dificultatea cu care il deplasam prin tractare. Socul contactului cu substratul este de exemplu aproape inexistent in cazul unui mal foarte fin si foarte gros sau in cazul in care plumbul a cazut pe vegetatie. O eventuala agatare urmata de o eliberare subita a plumbului ne poate releva prezenta vegetatiei. Oricum, acestea sunt exemple, interpretarea cat mai exacta a structurilor substratului si dimensiunilor acestora vine ca urmare a unei experiente ce nu poate fi obtinuta decat prin practica si prin familiarizarea progresiva cu reactiile echipamentului.
Din momentul in care incepem tractarea monturii, in permanent contact cu substratul, catre noi, putem incepe sa calculam distantele. Astfel, in momentul in care plumbul intalneste o structura convenabila, care poate constitui un bun loc de plasare a monturilor de pescuit, cum ar fi o suprafata tare si putin mai ridicata, in mijlocul unei zone maloase, un prag, o aglomerare de vegetatie submersa, panta unui vechi izvor sau canal, s.a.m.d., avem posibilitatea de a determina in mod aproximativ dimensiunile acelei suprafete, inregistrand cu contorul de fir sau pur si simplu prin mulinare si calcul, distanta pe care plumbul o parcurge pe suprafata in cauza. Apoi, declansand baitrunner-ul si tragand usor firul de pe tambur pana la aparitia marker-ului deasupra apei, putem aproxima, cu ajutorul marcajelor de pe lanseta, adancimea apei in locul de interes. Prin sondare repetata, putem determina diferentele de adancime intre diferitele locuri si zone. Deasemenea, sondarea frecventa ce are are drept consecinta iesirea markerului la suprafata apei, ne poate ajuta sa determinam intrucatva distanta la care un anumit loc “fierbinte” se afla in fata noastra. Prin lansarile in evantai, putem afla si distantele pe care structurile descoperite anterior se intind in lateral, la fel cum putem descoperi elemente si structuri noi. De aceea cred ca genul asta de abordare, coroborat cu obisnuinta de a nota schematic rezultatele pe o foaie de hartie, pot duce la incropirea unei adevarate harti a locului, atat in plan orizontal, cat si din punctul de vedere al variatiilor de adancime. In momentul in care tot acest demers e dus la bun sfarsit, vom avea o imagine suficient de clara si de stricta a locurilor/zonelor in care plasarea monturilor, nadei si momelilor este insotita si de probabilitatea ridicata a unei reusite. Asadar, o data ce am ajuns aici, nu ne ramane decat sa plasam inca o data marker-ul sau marker-ele in locurile fierbinti si sa ne apucam de nadit si lansat monturile de pescuit. Din clipa asta, atractivitatea nadei si a momelii, mecanica si eficienta monturii si toate aceste lucruri au o misiune mult mai usoara.
Procedeul descris mai sus poate dura cateva ore, in conditiile in care dorim sa obtinem o premisa reala pentru a pune ceva capturi pe saltea. Dar e timp castigat, nicidecum pierdut si in plus, eu as spune ca o partida de pescuit la crap nu ar trebui sa fie mai scurta de 72h, asa ca orele astea nu ar cantari cine stie ce in economia unei sesiuni. Ca sa nu mai vorbesc de eventualitatea ca veti mai pica in viitor pe acelasi loc de pescuit, de data asta cu temele facute...


PeApa.ro

13 comentarii:

  1. deci clar astea trebuie sa i le arat tatalui meu :D:D

    RăspundețiȘtergere
  2. un articol foarte interesant cu niste lucruri bune de stiut

    RăspundețiȘtergere
  3. hmm niste chestii interesante de care nu stiam

    RăspundețiȘtergere
  4. foarte bun acest articol pentru cunoscatori:d

    RăspundețiȘtergere
  5. un articol deosebit de bine scris si foarte informativ...stima

    RăspundețiȘtergere
  6. Mi-ati dat o idee excelenta cu acest articol, dar mai ales vazand imaginile. Felicitari pentru articol si multumim mult pentru impartasirea informatiei. Sunteti un om cu caracter, un profesionist. Salutari din Constanta.

    RăspundețiȘtergere