Prima vanatoare

Nu are legatura cu pescuitul sportiv, vreau doar sa anunt si pe aceasta cale ca am vanat primul meu trofeu de porc mistret. Exemplar de cca 100kg, tinerel, fraged, ucis dintr-o singura lovitura, aplicata cu precizie diabolica. 

Locul partidei de vanatoare este autostrada M7 din tara vecina si prietena, Ungaria, intre Veszprem si Szekesfehervar, cu vreo 10km inainte de ultima.
Arma de vanatoare a fost un BMW seria 3, iar viteza glontului se cifra cam la 100km/h, pt ca chiar nu ma grabeam. Partida de vanatoare a avut loc prin sfarsitul lui octombrie. Ca dovada a bravurii, autoturismul inca se afla in parcarea statiei de carburanti din dreptul localitatii Szekesfehervar. Nici macar nu stiu daca era deschis sezonul la mistret sau daca faptul ca l-am lovit noaptea constituie braconaj. Bietul animal a murit pe loc, faptul ca nu s-a chinuit fiind se pare singurul sau avantaj. De fapt, nici nu am apucat sa pun piciorul pe pedala de frana.
In fine, ce vreau sa subliniez este modul in care lucreaza “sistemul” in Ungaria. Am reusit sa trag masina pe dreapta la vreo 300m de locul impactului, dupa ce s-a imprastiat norul de praf de airbag din masina. Am format 112 de pe mobil si mi-a raspuns un robot in limba maghiara. Nu am reusit sa-i urmez instructiunile, intrucat nu cunosc deloc limba mentionata mai sus. Am folosit in final, unul din telefoanele de urgenta amplasate pe marginea autostrazii, stiti dvs care, acelea care ar fi existat si pe cei 200km de autostrada din Romania, daca nu le-ar fi subtilizat “norvegienii” nostri. Dupa aproximativ 255 de incercari, am reusit sa intru in legatura cu o voce feminina care vorbea perfect maghiara, dar rupea anevoios in engleza. Dupa 5 minute de conversatie care nu ducea nicaieri, mi-a cerut sa-i comunic numarul de inmatriculare al masinii. Din momentul in care a aflat ca sunt roman, a inceput sa vorbeasca fluent romaneste. Asta a fost singura surpriza placuta. Mi-a zis ca va trimite politia si asistenta tehnica a autostrazii. Primul a ajuns cel de la asistenta tehnica, sau ma rog, autoritatea care gestioneaza autostrada in Ungaria. Dupa vreo ora si ceva.  A oprit intai langa animalul mort, caruia i-a facut vreo saisprezece mii de fotografii. A mai mosmondit vreo 20 minute pe acolo, dupa care s-a indreptat cu viteza de melc la siesta catre noi. Evident, nu cunostea nici o limba straina, asa ca l-am intrebat gesticuland, ce fac cu masina, cum o duc intr-un loc sigur, daca vine cineva sa o tracteze cumva. Vezi bine, imberbul din mine credea in naivitatea lui fermecatoare ca taxa de vigneta platita constiincios ii obliga pe gestionarii drumului respectiv sa-si asume raspunderea pentru mistretii care trec de gardul de protectie fara a prezenta macar buletinul. A dat vreun sfert de ora din umeri, timp in care a venit politia. “A venit” ar fi o descriere improprie, intrucat si ei s-au oprit intai langa animalul mort, declansand o asidua sedinta foto. Asa am ajuns la concluzia ca in Ungaria, mai bine omori un om decat un porc, asa ai avea sanse sa te intrebe si pe tine cineva de sanatate. Dupa prezentarea de moda cu mistreti decedati, cei doi politisti au indreptat si ei masina catre noi. Cu aceeasi viteza ca si colegul lor de mai inainte. Pentru ca unul dintre ei avea probabil obiceiul sa se uite mai des la televizor la filme politiste americane, am reusit oarecum sa ma fac inteles in engleza. A fost amabil, a incercat sa si raspunda, iar eu am fost suficient de politicos incat sa nu ma tavalesc pe jos de ras. I-am adresat si lui intrebarea care ma chinuia, ce fac cu masina, cand vine cineva sa o tracteze. A zis ca nu e treaba lui, el e politist, doar constata si imi da proces verbal. Logic. L-am rugat sa-i comunice colegului de la autostrada ca vreau sa cunosc raspunsul la intrebarea mea. A inceput intre ei o discutie pe care am intrerupt-o tot eu, cand deja ma saturasem de stat in ploaie. Le-am comunicat ca in conditiile in care continua sa paseze pisica de la unul la celalalt, eu imi iau geanta din masina, imi iau colegul si plec pe jos, lasand masina acolo. Am explicat ca nu sunt eu de vina pentru ce s-a intamplat si cu atat mai putin mistretul. Nu de alta, dar sa nu aiba tentatia de a da vina pe mort, ca in Romanica. Tot politistul mi-a raspuns ca s-a ocupat de problema si ca in 10min vine cineva sa ridice masina. M-am imbracat mai bine, stiind deja cat pot dura 10min in Ungaria. A aparut omul cu platforma, nemultumit ca a fost trezit in puterea noptii. A incarcat masina pe platforma, mi-am luat un cordial ramas bun de la politist si am plecat catre prima statie de carburanti, urmand sa las masina acolo pana ma voi ocupa sa o aduc in Romania. Surpriza cea mai mare a venit la descarcare, cand omul cu platforma mi-a taxat 60 euro. Am intrebat pentru ce si mi-a raspuns ca el e privat, nu angajatul autostrazii. Avea dreptate, mi-o trasese politistul ca la fasole. I-am platit si l-am rugat pe seful de tura de acolo sa imi permita sa las masina o vreme la ei in parcare. Am avut noroc, culmea, cu patronul sau managerul clubului de handbal din Veszprem, ce o fi fost el. Pentru cei care nu stiu, la Veszprem a jucat Marian Cozma, ucis anul trecut in februarie intr-un club din orasul cu pricina. In fine, omul a intervenit, ne-a ajutat, asa ca masina e postata chiar in fata pompelor de benzina, in lumina, ca sa fie sub supraveghere directa, dupa cum el insusi a mentionat.
Am stat cateva ore intr-un bar non stop din parcare, iar apoi ne-am rugat de un roman, sofer de camion, sa ne duca si pe noi pana in granita cu Romania, oricare ar fi ea. Ne-a lasat la Arad. Ii multumesc din suflet si cu acest prilej, d-lui Ion de la compania Savini, pentru ca nu a lasat doi amarati pe drum, intr-o tara care acum pare cu adevarat straina.
Sa nu uit, am primit un proces verbal in care se mentioneaza ca trebuie sa ma adresez ocolului silvic de care apartine mistretul. Ca sa vezi, vinovatul e ocolul silvic. Pentru conformitate, la proxima intrare in Ungaria, voi insista in baza acestui proces verbal, ca banii de vigneta sa ii platesc direct in contul ocolului silvic respectiv. E clar ca ei sunt singurii vinovati, au crescut atatia mistreti incat autoritatea rutiera nu mai are garduri pentru autostrada.

Cam asta a fost prima mea aventura “vanatoreasca”, intr-o tara in care plusul de civilizatie afisat cu mandrie obsesiva e doar o spoiala amarata. Nu vreau sa se inteleaga ca am ceva cu Ungaria sau cu maghiarii, am prieteni maghiari si aici si acolo, oameni de nadejde, seriosi si demni. Tot ce vreau sa spun e ca desi fac atata caz de diferentele intre ei si noi, sistemul lucreaza la fel. Adica, platesti ca sa ai dreptul sa fii pe cont propriu. Nu-i asa ca e bine in Uniune?