sâmbătă, 29 ianuarie 2011

Mini cockeri, reloaded



Am mai pus niste fotografii cu o parte din echipa de tineret-sperante. Au 4 zile si au ramas cinci, din pacate. Asta va fi cel mai probabil si numarul final. Ieri noapte, am intrat incidental pe blogul unuia despre care dupa aia am inteles ca e un tip cunoscut, un blogger celebru. Omul spunea in profilul lui ca e pasionat de pescuit. Ceea ce mi-a atras insa atentia a fost solutia lui pentru problema cainilor comunitari.
Individul, care se autointituleaza Arhi, propunea nici mai mult nici mai putin decat otravirea lor voluntara, mascata in bucati de carne inofensive. Ideea apartine fara indoiala unui specimen frustrat de faptul ca in copilarie era fugarit si deposedat de pachet la scoala. Problema este insa ca mono-neuronalul face prozeliti. Ma gandesc ca a deschis subiectul si a pus problema in felul asta  din motive de trafic, pentru ca e stiut ca un subiect controversat atrage vizite si comentarii. Dar repet, ingrijoratoare e reactia generala, datorata simpatiei  artificiale de care se bucura o astfel de creatura. Nu imi place sub nici o forma sa atac sau sa etichetez pe cineva, dar acum nu pot decat sa explorez cu spaima eventualitatea ca astfel de oameni au si copii. Pentru ca daca au, tara asta a belit-o de-a dreptul.


Eram si inainte constient de faptul ca suntem un popor cu dificultati de perceptie si de acceptare a adevarului. Dar acum ma sperie dimensiunile la care a ajuns fenomenul. Chestiunea e destul de limpede: cainii nu vietuiesc printre blocuri din vina lor, nu cred ca asta si-au dorit, ci tot din culpa unor exemplare ca cel pomenit mai sus si care probabil ca la un moment dat si-au dorit o jucarie vie, de care s-au plictisit insa destul de repede si au aruncat-o pe strada, deoarece respectul pentru alte forme de viata decat propriul burdihan nu a mai incaput in cei "sapte ani de acasa".


Tudor Musatescu a spus ca popoarele care arunca cu pietre in caini se situeaza pe ultima treapta a umanitatii. Poate ar fi vremea sa acceptam faptul ca suntem un astfel de popor. Domnului pescar otravitor de caini vreau doar sa-i spun ca imi doresc sa il intalnesc o data pe balta, ca sa-i arat metoda care se practica de catre idioti, pe vremea cand eram eu copil, cu puii de catel proaspat fatati, pentru a "rezolva problema": INECATUL!

9 comentarii:

  1. cat de mic si scump...vreau si eu unul asa mic:d

    RăspundețiȘtergere
  2. ce mic poate sa fie :X:X e atat de dragalas si firav :X:X:X

    RăspundețiȘtergere
  3. am avut si eu un cocker dar mi l-au omorat:(

    RăspundețiȘtergere
  4. e prima oara cand vad un pui ce cocker si e scump rau :X:X

    RăspundețiȘtergere
  5. DA! Este trist in ce directie au inceput sa gandeasca oamenii! Rautatea si egoismul pun stapanire pe specia umana :(

    RăspundețiȘtergere