Am caini de pescuit

Astazi, 24 ianuarie 2011, de ziua Unirii Principatelor, Cora, cateaua mea, a fatat sapte catelusi pescari. Ca tacamul sa fie complet, i-a fatat pe patul meu de pescuit, drept pentru care pot considera ca botezul in ale "unditului" a fost deja facut. Cel putin unul (una) dintre ei va avea norocul sa invete pe de rost baltile, Dunarea si Delta ei, sub directa indrumare a maica-sii, mai ales ca ea are deja "scoala" in privinta asta. Inca vreo doi sunt deja promisi, dar pentru restul nu am stabilit inca un viitor. Asa ca cine doreste un micutz cocker spaniel autentic, il poate avea gratis, sub semnatura si angajament scris ca va avea grija de el ca de ochii din cap. Nu le fac reclama, pentru ca nu intentionez sa-i vand, dar va spun urmatoarele:

Parteneri de pescuit - Stiuca

Aproape toti stim cu precizie faptul ca denumirea ei latina este esox lucius, ca face parte din familia esocidae si ca este un peste rapitor cu o larga raspandire. Stim toate astea pentru ca sunt informatii prezente pe aproape orice site de pescuit sportiv, precum si in carti sau reviste de specialitate. Poate ca ar fi interesant sa trecem un pic de etapa superficiala a informarii si sa patrundem intrucatva in intimitatea acestui peste extraordinar, in a carui privire intunecata putem descifra mii de ani de evolutie anterioara aparitiei noastre pe planeta.

Panaceul... radacina si esenta vietii

L-am redescoperit noaptea trecuta si desi l-am vazut de multe ori si sunt convins ca e deja destul de cunoscut si printre internautii romani, nu m-am putut abtine si l-am postat aici. Ma gandesc ca poate constitui oarecum un punct de cotitura pentru cei care nu l-au vazut inca, pescari sau nepescari, de fapt, sper asta din tot sufletul. Cred cu tarie ca ceea ce este prezentat aici reprezinta cumva titlul postarii, adica panaceul, o solutie destul de buna pentru a ne vindeca de frica, ura, insingurare, frustrare. Pe scurt, sistemul ar avea mai putine sanse sa ne ingenuncheze, sa ne instraineze, sa ne altereze spiritul...

Pescuitul la copca

In primul rand, vreau sa urez tuturor celor care au curiozitatea de a-si mai arunca din cand in cand privirile pe acest blog un an nou mai linistit, mai imbelsugat, cu multa sanatate si fire intinse. Si pentru ca tot suntem in sezonul cu pricina, poate ca ar trebui sa ne indreptam un pic atentia asupra pescuitului la copca. Sunt multe lacuri care in urma gerului din ultimele zile s-au pricopsit cu un strat de gheata care imbie pescarii la o mica dezmorteala.

Pescuitul la crap iarna

Daca in carpfishing-ul european, preocuparea pentru pescuitul la crap pe timp de iarna e deja un fapt de foarte multi ani, putem spune ca “moda” respectiva si-a facut loc si in randul pescarilor autohtoni, chiar daca ceva mai recent. Si trebuie sa recunosc ca in ciuda disconfortului care insoteste o partida hibernala de pescuit la crap, satisfactia de a pune un mustacios sau mai multi pe saltea e egala sau poate chiar mai intensa decat cea pe care o experimentam in timpul sezonului obisnuit.